Sfintele moaşte ale Sf. Mare Mucenic Pantelimon la Poiana

Viața parohiei Decembrie 28, 2011

Zeci de persoane au fost prezente, Duminică 19 decembrie 2011, la Parohia Poiana, comuna Unţeni, judeţul Botoşani, unde au fost aduse în procesiune părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

Sfintele moaşte au fost aduse de la Biserica Uspenia, "Adormirea Maicii Domnului" Botoşani, cu bunăvoinţa parohului, Pr. Candrea Toader.

Sfintele moaşte au fost întâmpinate de un sobor de şase preoţi şi credincioşi din satele Poiana, Unţeni şi Mănăstireni, Duminică la ora 15,00.

După slujba de primire, a urmat o procesiune pe uliţa satului către biserică, în sunetul clopotului şi intonarea troparului marelui tămăduitor.

A urmat apoi slujba de sfinţire a apei şi Taina Sfântului Maslu.

Alături de credincioşi au fost şi autorităţile locale, primarul comunei Unţeni - Timişag Dumitru, viceprimarul - Paladi Constantin şi consilieri locali, cu toţii exprimându-şi bucuria de a avea în mijlocul comunităţii pe unul din marii mucenici ai ortodoxiei, marele tămăduitor, doctor fără de plată, Sf. Pantelimon.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de către pr. Simionică Ionuţ, de la parohia Mesteacăn, comuna Corni, jud. Botoşani.

Credincioşii au venit în număr mare să se roage la Sfintele Moaşte, mai ales că Sfântul Pantelimon a rămas în istoria Bisericii Creştine Ortodoxe drept un făptuitor al multor vindecări minunate.

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este sărbătorit în fiecare an la data de 27 iulie.

Sfântul Pantelimon a trăit în vremea împăratului Diocleţian. S-a născut în cetatea Nicomidiei, dintr-o familie înstărită; tată păgân şi mamă creştină. A primit învăţătura creştină de la mama sa, însă după moartea mamei devine ucenicul unui mare doctor al vremii, Eufrosin, care l-a învăţat meşteşugul tămăduirii bolilor. De la părintele Ermolae a primit învăţătura Evangheliei şi numele creştinesc Pantelimon, tâlcuit “întru tot milostiv”. Din acea zi, Sf. Pantelimon a primit de la Dumnezeu darul tămăduirii minunate şi a vindecat mulţime de suferinzi peste tot unde mergea. Vindeca suferinzii fără plată, asemenea Sfinţilor Cosma şi Damian. Marele Pantelimon face minuni atât prin harul primit, cât şi prin tratamentele pe care le dă celor bolnavi. Reuşeşte să-l aducă la dreapta credinţă chiar şi pe tatăl său. După moartea părinţilor, a slobozit pe toţi robii, iar averea familiei a împărţit-o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit "doctor fără de arginţi". Auzind împăratul Maximilian despre aceste vindecări prin credinţa în Hristos, l-a întemniţat. Văzând puterea credinţei şi faptul că nu se lepăda de Hristos, împăratul Maximian porunceşte ca Pantelimon să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul. În timpul torturilor, prin minune, se vindeca de fiecare dată. Aruncat să fie sfâşiat în groapa cu fiare sălbatice, a rămas neclintit în credinţa sa. Ostaşii tocmiţi să-i taie capul, înspăimântându-se, au strigat: “Roagă-te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele!”. Îndemnaţi chiar de sfânt să-şi îndeplinească porunca primită de la împărat, călăii s-au apropiat, au sărutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia şi a executat ordinul. Când i-a fost tăiat capul - împreună cu al Sfântului Ermolae şi al celor ce crezuseră în adevăratul Dumnezeu - nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul Pantelimon s-a umplut tot de roade. Credincioşii au scos din cenuşă trupul neatins de foc al lui Pantelimon şi l-au îngropat cu mare cinste, în anul 303. Moaştele sale au fost cinstite de la bun început de creştini, iar în timpul prigoanelor au fost păstrate ca odoare de mare preţ. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor.